falce

/'fal.ʧe/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din latină falx, falcis.

veche unitate de măsură pentru suprafețe agricole, folosită în Moldova, echivalentă cu circa un hectar și jumătate.

„Nu pune mâinile sub fălci; știu că n-ai să moștenești.”Muncă și lene Bani și avere
„Parcă-i scapără dracu în fălci.”
„A vorbi cumva să-i trosnească fălcile”Vorbă și tăcere
„A fi tare în fălci”Vorbă și tăcere
„Cu fălci deschise”Vorbă și tăcere
„A da fălci”Vorbă și tăcere
„Când mănâncă îi trosnesc fălcile”Mâncare și băutură
„Fălcile pline cântă mai bine”Mâncare și băutură Vorbă și tăcere
„Nu pune mâinile sub fălci”Muncă și lene
„Parcă-i scaperă dracul în fălci”Vorbă și tăcere
„Îi tare în fălci”Vorbă și tăcere
„Îl râde în fălci”Vorbă și tăcere

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică