dintele

Etimologie

Din dinte.

Definiții

1. forma de singular articulat pentru dinte.

Etimologie

Din latină dens, dentis.

Definiții

1. fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; (p.restr.) fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor.
2. fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenului, ai greblei, ai grapei etc.
3. înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț.

Declinare