verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *dĭscantāre.
Definiții
- (v.intranz.) a rosti descântece însoțite de anumite gesturi magice pentru a obține îndepărtarea unui farmec, vindecarea de o boală.
- (v.tranz.) a fermeca, a vrăji (rostind descântece).
- (v.tranz.) a certa, a mustra, a bate la cap.
- (argou, er.) (despre bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | descânta | descântau |
Sinonime: 1: vrăji, 2: fermeca, vrăji, 3: certa, mustra
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a descânta.
Definiții
- faptul de a descânta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | descântat | descântaturi |
| genitiv-dativ | descântatului | descântaturilor |
| vocativ | descântatule | descântaturilor |
| articulat | descântatul | descântaturile |