← înapoi la căutare

cârmaci

/kɨrˈmaʧʲ/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din bulgară кърмач (kărmač) < proto-slavă *kъrma („cârmă”) + *-ačь.

Definiții

persoană, sportiv care manevrează cârma unei ambarcații, a unei nave.
(fig.) cârmuitor, conducător.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	cârmaci	cârmaci
genitiv-dativ	cârmaciului	cârmacilor
vocativ	cârmaciule	cârmacilor
articulat	cârmaciul	cârmacii

Proverbe & zicători

„Corabia cu doi cârmaci se îneacă.”Prietenie și dușmănie Familie
„În lipsa cârmaciului, corabia se cufundă.”Muncă și lene Familie
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă”Înțelepciune și prostie
„În lipsa cârmaciului corabia se cufundă”Înțelepciune și prostie
„Cârmaciul bun scapă din furtună”Înțelepciune și prostie
„Vasul cu doi cârmaci se îneacă”Prietenie și dușmănie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică