cuscru
/ˈkus.kru/Etimologie
Din latină consoc (e)rum.
Definiții
- tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț; (la pl.) părinții unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cuscru | cuscri |
| genitiv-dativ | cuscrului | cuscrilor |
| vocativ | cuscrule | cuscrilor |
| articulat | cuscrul | cuscrii |