croi
/kroj/Etimologie
Din slavă (veche) krojiti.
Definiții
- (v.tranz.) a tăia un material după forma și măsura indicată sau după un contur desenat în prealabil, pentru a obține piese ce urmează a fi asamblate în vederea confecționării unui obiect.
- (v.tranz.) a plănui, a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicații, de planuri etc.; a începe un lucru sau o lucrare.
- (fig.) a ticlui o minciună.
- (v.tranz.) a desfunda, a deschide un drum, o șosea etc., înlăturând obstacolele.
- (v.tranz.) (fig.) (fam.) a lovi, a bate un animal sau un om (făcându-i dungi sau vânătăi pe piele).
Exemple
- A croi o haină.
- Fluviul își croiește drum prin munți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | croea | croeau |
Sinonime: 1: tăia, (Transilv.), săbăi, 4: -și tăia, (înv.) sparge, 5: bate, lovi, plesni, trage