creștin
/kreʃˈtin/Definiții
- adept al creștinismului.
- (pop.) persoană, om, individ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | creștin | creștini |
| genitiv-dativ | creștinului | creștinilor |
| vocativ | creștinule | creștinilor |
| articulat | creștinul | creștinii |
creștin
/kreʃˈtin/Etimologie
Din latină christianus.
Definiții
- care aparține creștinismului, privitor la creștinism.
creștina
/kreʃ.ti'na/Etimologie
Din creștin.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) face creștin, a (se) boteza în religia creștină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | creștina | creștinau |
Proverbe & zicători
- „Creștin cu crucea în sân și cu dracul de-a spinare.”Minciună și înșelăciuneFemeie și bărbat
- „Toți țiganii nu plătesc cât un creștin”Bani și avere
- „S-au încălzit creștinii, Turcii s-au răcit”
- „Creștin, cu crucea-n sân, și cu dracul”Minciună și înșelăciune
- „Dracul râde când creștinii se învrăjbesc”Prietenie și dușmănie
- „Muscalu, de și-i creștin”
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică