← înapoi la căutare

codru

/'ko.dru/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină *quodrum (= quadrum).

Definiții

(bot.) pădure mare, deasă și bătrână.
(p.ext.) bucată mare de pâine sau mămăligă.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	codru	codri
genitiv-dativ	codrului	codrilor
vocativ	codrule	codrilor
articulat	codrul	codri

Sinonime: 1: (bot.) pădure

Proverbe & zicători

„Flămândul codri visează și vrabia mei.”Mâncare și băutură
„Cine se culcă nemâncat codri visează.”Mâncare și băutură Natură
„Unde codru nu înverzește.”Natură
„Nu e pădure codrului să-și plătească.”Bani și avere
„Gât codrul ia mâna asupra mâinii.”Natură
„Flămândului îi pare miere codrul cel uscat.”Mâncare și băutură
„I s-a încheiat codru”Natură
„Câinele de codru nu fuge niciodată”Animale
„A bea ca în codru”Natură
„Nu e vrednic codrul să-și plătească”Natură
„Cât codrul în mâna flămândului”Natură Mâncare și băutură
„A visa codri”Natură
„Flămândul codri visează”Mâncare și băutură
„Flămândului îi pare miere, codrul cel uscat”Mâncare și băutură
„A mânecă (b6) ca în codru”Mâncare și băutură Natură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică