← înapoi la căutare

ciuboțică

/ʧju.bo'ʦi.kə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din ciubotă + sufixul -ică.

Definiții

(reg.) cizmuliță sau gheată de damă.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	ciuboțică	ciuboțele
genitiv-dativ	ciuboțelei	ciuboțelelor
vocativ	ciuboțică	ciuboțelelor
articulat	ciuboțica	ciuboțelele

Proverbe & zicători

„N-am mai avea cine să ne tragă ciubotele”Moarte
„Cu ciuboțele dintr-o vacă și cu tălpele din alta”Bani și avere
„Nu-i vrednic să-i tragă ciubotele”Noroc și soartă
„Nam mai av6 cine să ne tragă ciubotele”Moarte
„Nu'i vrednic să'i tragă ciubotele”Muncă și lene

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică