← înapoi la căutare

bun

/bun/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Definiții

  1. ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea.
  2. (mai ales la pl.) tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție.
  3. element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept (bun incorporal).
  4. calitate, virtute.
  5. rarrezultat, rod, folos.
  6. (înv. și pop.) bunic.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbunbunuri
genitiv-dativbunuluibunurilor
vocativbunulebunurilor
articulatbunulbunurile

bunul

/ˈbu.nul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bun.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bun.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică