aș
/ˈaʃ/Etimologie
Origine incertă, probabil onomatopee.
Definiții
- vorbă să fie! da de unde! nici gând!
aș
/ˈaʃ/Etimologie
Din latină populară habessim < latină habuissem. Confer italiană avessi și franceză eusse.
Definiții
- (verb auxiliar, urmat de un verb la infinitiv pentru a crea conjunctiv) forma de persoana a I-a singular pentru avea.
as
/as/Etimologie
Din franceză as, italiană asso.
Definiții
- monedă romană de aramă sau de bronz, folosită ca unitate monetară.
- carte de joc marcată cu un singur punct sau semn și care de obicei este considerată ca având cea mai mare valoare față de cărțile de aceeași culoare; birlic.
- (fig.) persoană care se distinge în mod cu totul deosebit într-un domeniu oarecare prin pricepere sau îndemânare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | as | ași |
| genitiv-dativ | asului | așilor |
| vocativ | asule | așilor |
| articulat | asul | așii |
Proverbe & zicători
- „Cum îi oul, zi și gălina; albă ași-i și oul, zi și gălina laie.”AnimaleVorbă și tăcere
- „Ași da barișul pe câfă”Bani și avere
- „Ași da în petic”
- „Ași lua traista și clubucul”
- „Ași lua lumea în traistă”
- „Ași băga mințile în traistă”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică