substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din neogreacă ασπρον (áspron).
Definiții
- monedă turcească de argint, cu circulație în țările române începând din sec. xV.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | aspru | aspri |
| genitiv-dativ | asprului | asprilor |
| vocativ | asprule | asprilor |
| articulat | asprul | asprii |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din latină asper.
Definiții
- cu suprafața zgrunțuroasă care dă la pipăit o senzație specifică, neplăcută.
- (despre fire de păr) tare și țepos.
- (despre perii) cu firele tari și țepoase.
- (despre apă) care conține (din abundență) săruri calcaroase.
- (despre vin) care are gust înțepător; acru.
- (fig.) (adesea adverbial) mare, intens, puternic, înverșunat.
- care provoacă suferințe, greu de îndurat.
- lipsit de indulgență, sever, neînduplecat, necruțător.
Exemple
- Vânt aspru.
- Aspră robie.
- Purtarea aspră.