apune

Etimologie

Din latină appōnĕre („a împreuna”) (Șeineanu, Semasiol., 181; Pușcariu 104; Candrea-Dens., 1462; REW 551; DAR); confer, cu alte sensuri, italiană apporre, v. provensală apondre, v. spaniolă aponer, portugheză apôr. Semantismul român se explică printr-o fază intermediară „a (se) pune sub” sau „a coborî”, care se mai păstrează în mr. (casă apusă „casă joasă”).

Definiții

1. (v.intranz.) (despre aștri) a dispărea sub orizont.
2. (fig.) a-și pierde întreaga strălucire, putere, faimă etc., a dispărea pentru totdeauna.
3. (fig.) a înceta de a mai trăi; a se stinge din viața.

Exemple

• Soarele apune în spatele dealului.

Declinare

Sinonime: 1: asfinți, coborî, dispărea, pieri, se pleca, (livr.) declina, (rar) scădea, (pop.) scăpăta, sfinți, (fig.) se culca, se înclina, se scufunda, 2: dispărea, 3: muri, deceda, răposa, se sfârși

Antonime: răsări