aduc
/aˈduk/Etimologie
Din aduce.
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru aduce.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru aduce.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru aduce.
Din aduce.
Din latină adducere.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | aducea | aduceau |
Sinonime: verb tranzitiv: cauza, pricinui, produce, provoca, realiza, verb intranzitiv: semăna
Antonime: duce
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică