Etimologie

Din latină populară innotare.

Definiții

1. (v.intranz.) a se mișca ritmic pentru a pluti și a înainta la suprafața apei sau în apă.
2. a pluti.
3. a fi cufundat într-un lichid; a fi înconjurat din toate părțile de un lichid.
4. (fig.) a fi copleșit, apăsat de ceva.
5. (fig.) a înainta cu greu (prin noroi, prin zăpadă etc.).
6. (fig.) a avea ceva din abundență.
7. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înota.

Exemple

• Ochii îi înoată în lacrimi.
• Înot prin noroi.
• Înoată în belșug.

Declinare

Sinonime: 1-2: naviga, pluti

Antonime: scufunda

Etimologie

Din înota.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru înota.