îndoi

Etimologie

Din în + doi.

Definiții

1. (v.tranz.) a strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta).
2. (v.tranz. și refl.) a face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina.
3. (v.refl.) (despre oameni) a se gârbovi.
4. (v.tranz.) a mări ceva de două ori; a dubla; p.ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori).
5. a amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția.
6. (v.refl.) a fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva).
7. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru îndoi.
8. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru îndoi.
9. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru îndoi.
10. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru îndoi.
11. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru îndoi.

Exemple

• Vântul îndoaie copacii.
• I s-a îndoit de tot spinarea sub povară.
• Se îndoiască că va veni.

Declinare

Sinonime: 1: împături, sufleca, 2: (se) cocoșa, (se) curba, (se) încovoia, încovriga, (se) strâmba, (se) apleca, 3: gârbovi, 1: dubla, 2: dilua, 1: dubita, (înv.) se prepune

Antonime: se dezdoi, se îndrepta

Etimologie

Din verbul a îndoi.

Definiții

1. strâns prin îndoire; care păstrează urma unei împăturiri; cu îndoituri.
2. curbat, încovoiat.
3. care este de două ori mai mare sau mai mult decât altceva; dublu; dublat; (p.ext.) înmulțit, sporit, mărit.
4. (substantivat, n.)
5. amestecat (în părți egale) cu alt lichid; subțiat.
6. care este nesigur de părerea sa, care stă la îndoială.

Exemple

• Îndoitul unei sume

Etimologie

Din îndoi.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru îndoi.