îndestulat
/ɨn.des.tu'lat/Etimologie
Din a îndestula.
Definiții
- care are de ajuns, satisfăcut.
Din a îndestula.
Din îndestul.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îndestula | îndestulau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică