vrăjmaș
/vrəʒ'maʃ/Etimologie
Confer vrajbă.
Definiții
- dușman; inamic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vrăjmaș | vrăjmași |
| genitiv-dativ | vrăjmașului | vrăjmașilor |
| vocativ | vrăjmașule | vrăjmașilor |
| articulat | vrăjmașul | vrăjmașii |
vrăjmăși
/vrəʒ.mə'ʃi/Etimologie
Din vrăjmaș.
Definiții
- (v.tranz. refl. recipr.) a (se) dușmăni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | vrăjmășea | vrăjmășeau |
Proverbe & zicători
- „Pe câți îi numim cunoscuți, ne pot fi vrăjmași nevăzuți.”Prietenie și dușmănieMinciună și înșelăciune
- „Om mare, fără vrăjmași nu este”Prietenie și dușmănie
- „Vrei vrăjmași să-ți dobândești? Grăiește”Vorbă și tăcerePrietenie și dușmănie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică