urdă

/'ur.də/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Etimologie necunoscută.

derivat al laptelui (de oaie) care se obține prin fierberea și închegarea zerului gras rămas de la prepararea cașului sau de la alegerea untului.

„Urdă de curcă”Mâncare și băutură
„Muierea poftește și la urdă de curcă, și la lapte”Femeie și bărbat Mâncare și băutură
„A mâncat urdă cu usturoiu, și cere să-i”Mâncare și băutură
„A nu întârzia cu urda 'n Turda”Timp
„Mănâncă urdă din tobă”Mâncare și băutură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică