tăvăli
/tə.və'li/Etimologie
Din slavă (veche) valiti.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a (se) rostogoli, a (se) suci pe o parte și pe alta pe pământ, în iarbă etc.
- (v.tranz.) a bate pe cineva trântindu-l și târându-l pe jos.
- (v.tranz. și refl.) a (se) murdări, a (se) mânji.
- (v.tranz.) a culca la pământ iarba, cerealele, florile etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tăvălea | tăvăleau |