turturică
/tur.tu'ri.kə/Etimologie
Din turturea + sufixul -ică.
Definiții
- (ornit.) turturea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | turturică | turturele |
| genitiv-dativ | turturelei | turturelelor |
| vocativ | turturică | turturelelor |
| articulat | turturica | turturelele |
Sinonime: (ornit.) turturea