trebui
/tre.bu'i/Etimologie
Din slavă trĕbovati.
Definiții
- (v.intranz.) a avea nevoie (de ceva); a fi nevoie (de ceva).
- (v.tranz. unipers. și impers.) este necesar să..., este obligatoriu să..., se cere (neapărat) să...
- (v.tranz. unipers. și impers.) a fi probabil sau posibil, a se putea presupune.
Exemple
- Trebuie să mai fac un singur pas.
- Trebuie să procedăm astfel...
- Trebuie să fie coaptă poama.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | trebuea | trebueau |
Sinonime: 1: cuveni, avea, 2: se cădea, se cere, se cuveni, se impune, (înv. și pop.) căuta, 3: fi, urma