sârguință
/sɨr.guˈin.ʦə/Etimologie
Din a (se) sârgui + sufixul -ință.
Definiții
- strădanie, străduință, silință; hărnicie, râvnă, zel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sârguință | sârguințe |
| genitiv-dativ | sârguinței | sârguințelor |
| vocativ | sârguință | sârguințelor |
| articulat | sârguința | sârguințele |