substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a (se) sui; urcare, suire, suiș.
- acțiunea de a transporta un obiect într-un loc ridicat; urcat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | suit | suite |
| genitiv-dativ | suitului | suitelor |
| vocativ | suitule | suitelor |
| articulat | suitul | suitele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină subire.
Definiții
- (v.refl. intranz.) a se îndrepta spre un loc mai ridicat, a merge în sus, la deal; a (se) urca.
- (v.refl. intranz.) (fig.) a înainta, a avansa, a ajunge până la...
- (v.refl. tranz. intranz.) a (se) așeza pe ceva ridicat; a (se) urca, a (se) cățăra.
- (v.refl.) a se înălța, a se ridica (în văzduh).
- (v.refl.) (despre numere, prețuri, sume) a crește, a urca, a se mări, a se ridica.
- (v.tranz.) a face să crească, să sporească.
- (v.intranz.) (fig.) (despre glas; p.ext. despre cântăreți) a intona note (din ce în ce mai) înalte; a ridica.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | suea | sueau |