străbate
/strəˈba.te/Etimologie
Din stră- + a bate.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) a trece printr-un corp, a pătrunde prin..., a traversa, a răzbi.
- (v.tranz.) a trece pe o suprafață în diferite sensuri, pe toată întinderea ei, de la un capăt la altul; a parcurge, a cutreiera, a traversa.
- (v.intranz.) a trece pe undeva cu greu, învingând obstacole; a răzbate.
- (v.intranz.) a ajunge la...
- (v.intranz.) (fig.) a izbuti, a reuși.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru străbate.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru străbate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | străbatea | străbateau |