← înapoi la căutare

stâncă

/'stɨn.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Origine necunoscută. Poate un cuvânt autohton.

Definiții

  1. bloc mare de piatră în munți, cu pereți abrupți și cu vârfuri colțuroase.
  2. (fig.) obstacol, dificultate mare.

Exemple

  • O stâncă uriașă de bazalt.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstâncăstânci
genitiv-dativstânciistâncilor
articulatstâncastâncile

Sinonime: 1: (pop.) stană, (reg.) canara, (Transilv.) cârșie, (prin Olt. și Ban.) janț, piatră, rocă

stancă

/'stan.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din nume propriu Stanca.

Definiții

  1. (ornit.; pop.) stăncuță.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstancăstănci
genitiv-dativstănciistăncilor
vocativstancăstăncilor
articulatstancastăncile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică