← înapoi la căutare

statut

/sta'tut/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză statut < latină statutum.

Definiții

  1. act sau ansamblu de dispoziții cu caracter oficial, prin care se reglementează scopul, structura și modul de funcționare al unei organizații, societăți, asociații etc.; (p.gener.) lege, regulament.
  2. (în sociologie) (și în sintagma statut social) locul pe care îl ocupă un individ într-un sistem social dat și la un anumit moment; status.
  3. (spec.) (înv.) constituție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstatutstatute
genitiv-dativstatutuluistatutelor
vocativstatutulestatutelor
articulatstatutulstatutele

stătut

/stəˈtut/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din verbul a sta.

Definiții

  1. care nu mai este proaspăt (și a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat.
  2. (fig.) (despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) înaintat în vârstă.
  3. (înv.) istovit, vlăguit.

stătut

/stəˈtut/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din sta.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru sta.

Sinonime: stat

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică