socotință
/so.ko'tin.ʦə/Etimologie
Din a socoti + sufixul -ință.
Definiții
- (înv. și pop.) punct de vedere, opinie, părere.
- idee, gând.
- considerație, stimă, prețuire.
- judecată sănătoasă, chibzuială, cumpăt, măsură.
- minte, rațiune.
- hotărâre. voință.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | socotință | socotințe |
| genitiv-dativ | socotinței | socotințelor |
| vocativ | socotință | socotințelor |
| articulat | socotința | socotințele |