sfătuitor
/sfə.tu.i'tor/Etimologie
Din a sfătui + sufixul -tor.
Definiții
- persoană care dă sfaturi; povățuitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfătuitor | sfătuitori |
| genitiv-dativ | sfătuitorului | sfătuitorilor |
| vocativ | sfătuitorule | sfătuitorilor |
| articulat | sfătuitorul | sfătuitorii |