sămânță

Etimologie

Din latină populară sementia.

Definiții

1. (bot.) parte a plantelor superioare (închisă în fruct) care conține embrionul și din care, în condiții prielnice, se poate dezvolta o nouă plantă; (p.gener.) orice parte a plantei care se seamănă.
2. (fig.) cantitate mică din ceva.
3. (la pl.) grăunțe germinative întrebuințate în alimentație, în medicină, în industrie etc.
4. (pop.) nume dat ouălor unor insecte.
5. (pop.) produs al glandelor de reproducere ale animalelor și oamenilor, din care se dezvoltă fătul.
6. (înv.) progenitură, urmaș, descendent.
7. (spec.) specie, gen, fel, soi.
8. (fig.) viță, neam, seminție.
9. (fig.) element din care se dezvoltă ceva.
10. (fig.) cauză, pretext, motiv.

Exemple

• Are sămânță superioară pentru semănat.
• Semințe de floarea-soarelui.
• Mănâncă semințe de dovleac.

Declinare

Sinonime: 1: (reg.) sad, (înv.) plod, 2: bob, strop, fărâmă, 3: sâmbure, 6: descendent, 7: gen, fel, soi, specie, 8: seminție, 9: germen, 10: motiv

Etimologie

Din sămânță.

Definiții

1. forma de plural nearticulat pentru sămânță.