scurtare
/skur'ta.re/Etimologie
Din scurta.
Definiții
- acțiunea de a scurta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scurtare | scurtări |
| genitiv-dativ | scurtării | scurtărilor |
| articulat | scurtarea | scurtările |
Din scurta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scurtare | scurtări |
| genitiv-dativ | scurtării | scurtărilor |
| articulat | scurtarea | scurtările |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică