← înapoi la căutare

română

/ro'mɨ.nə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină romanus.

Definiții

  1. (defectiv de plural) limbă originară din și vorbită în România și Republica Moldova.
  2. femeie din România.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativromânăromâne
genitiv-dativromâneiromânelor
vocativromânoromânelor
articulatromânaromânele

Sinonime: 1: românește, 2: româncă

roman

/ro'man/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză roman.

Definiții

  1. specie a genului epic, de întindere mare, cu conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade și angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observației sociale și analizei psihologice.
  2. operă narativă în proză sau în versuri scrisă, în evul mediu, într-o limbă romanică.
  3. (fig.) împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile.
  4. persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman și care se bucura de drepturi depline de cetățenie.
  5. locuitor al Romei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativromanromane
genitiv-dativromanuluiromanelor
vocativromanuleromanelor
articulatromanulromanele

romană

/ro'ma.nə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din roman.

Definiții

  1. persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman și care se bucura de drepturi depline de cetățenie.
  2. locuitoare a Romei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativromanăromane
genitiv-dativromaneiromanelor
vocativromanoromanelor
articulatromanaromanele

romane

/roˈma.ne/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din roman.

Definiții

  1. forma de feminin plural pentru roman.
  2. forma de neutru plural pentru roman.

romane

/roˈma.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru roman.

române

/roˈmɨ.ne/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din român.

Definiții

  1. forma de feminin plural pentru român.
  2. forma de neutru plural pentru român.

române

/roˈmɨ.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din română.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru română.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică