pătură
/'pə.tu.rə/Etimologie
Din latină *pittŭla, diminutiv de la *pitta („pată”). Alternativ pat („sol, înveliș”), plural paturi, de unde s-a refăcut un singular analogic.
Definiții
- bucată dreptunghiulară dintr-o țesătură (deasă și groasă) de lână, de fire sintetice, de bumbac, care servește mai ales la învelit.
- strat dintr-o substanță, dintr-o materie (care acoperă ceva în mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcătuiesc un tot.
- (geol.) strat.
- (reg.) foaie de aluat.
- (fig.) categorie, treaptă sau grup social; p. ext. oamenii care alcătuiesc o asemenea categorie, treaptă sau grup social.
Exemple
- O pătură de bumbac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pătură | pături |
| genitiv-dativ | păturii | păturilor |
| articulat | pătura | păturile |
Sinonime: 1: cergă, cuvertură, învelitoare, velință, 2: strat, 4: categorie