substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină pappa.
Definiții
- (în graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) mâncare.
- (reg.) omletă (din ouă).
- (bis.) capul Bisericii catolice (și al statului Vatican).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | papă | — |
| genitiv-dativ | papei | — |
| articulat | papa | — |
Sinonime: 1: aliment, mâncare, 2: jumări, (bis.) pontiful roman, pontiful Romei, sfântul părinte, suveranul pontif
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză papa.
Definiții
- bărbat în raport cu copiii săi; tătic, tătuc, tată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | papă | — |
| genitiv-dativ | papei | — |
| articulat | papa | — |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru păpa.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru păpa.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru păpa.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină pappare.
Definiții
- (v.tranz.) (în graiul copiilor) a mânca.
- (fig.) (fam.) a irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.).
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru păpa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | păpa | păpau |
Sinonime: 1: mânca, 2: cheltui, irosi, risipi
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru păpa.