papă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „papă”

papăsubstantiv

  1. (în graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) mâncare.
  2. (reg.) omletă (din ouă).
  3. (bis.) capul Bisericii catolice (și al statului Vatican).

papăverb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru păpa.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru păpa.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru păpa.

papăverb

  1. (v.tranz.) (în graiul copiilor) a mânca.
  2. (fig.) (fam.) a irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.).
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru păpa.

papăsubstantiv

  1. bărbat în raport cu copiii săi; tătic, tătuc, tată.

papăverb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru păpa.