potop
/poˈtop/Etimologie
Din slavă (veche) *потопъ (potopŭ).
Definiții
- (în biblie) revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe).
- ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare.
- (p.gener.) calamitate, dezastru, nenorocire.
- (p.anal.) cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | potop | potopuri |
| genitiv-dativ | potopului | potopurilor |
| vocativ | potopule | potopurilor |
| articulat | potopul | potopurile |