ploșniță
/ˈploʃ.ni.ʦə/Etimologie
Etimologie necunoscută. Confer slavă ploskŭ ("turtit"), confer ploscă și poloneză ploszczyca, cehă ploštice, rusă plosčica (Cihac, II, 266; Tiktin), rusă bloščica (Pascu, Arch. Rom., VII, 559). Cihac explică fonetismul român cu ajutorul unei încrucișări cu plesni ("a pocni").
Definiții
- (Cimex lectularius) insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit și cu miros urât caracteristic, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sângele omului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ploșniță | ploșnițe |
| genitiv-dativ | ploșniței | ploșnițelor |
| articulat | ploșnița | ploșnițele |
Sinonime: păduche-de-lemn, (reg.) părăscuță, polușcă, (Olt. și Transilv.) stelniță, (Transilv.) păduche-de-perete, (reg.) cince