← înapoi la căutare

plasa

/pla'sa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză placer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a investi băni, valori etc.; a aloca.
  2. a vinde mărfuri, bunuri; a distribui, a repartiza (în schimbul unei sume de bani).
  3. (v.tranz.) a spune o vorbă la timpul sau la locul potrivit (în cursul unei discuții).
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) așeza, a (se) situa într-un anumit loc, spațiu etc.
  5. (v.tranz.) a procura cuiva o slujbă, o situație (bună).
  6. (v.refl.) a se situa pe o poziție; a lua atitudine.
  7. (v.tranz.) (sport) a trimite, a îndrepta mingea către un punct determinat.

Exemple

  • Articolul enclitic se plasează după nume.

Declinare

CazSingularPlural
verbplasaplasau

Sinonime: 1: investi, 2: vinde, 4: amplasa, (se) pune, (se) situa, 5: clasa, 6: posta

plăsa

/plə'sa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină plausus, probabil prin intermediul unei forme verbale *plausāre.

Definiții

  1. (înv.) a aplauda.

Declinare

CazSingularPlural
verbplăsaplăsau

Sinonime: aplauda

plasă

/'pla.sə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) plasa.

Definiții

  1. împletitură cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confecționat dintr-o astfel de împletitură; fileu.
  2. împletitură cu ochiuri (din sfoară, sârmă etc.) care se așează în spatele porților de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) și pentru a pune în evidență cu ușurință marcarea punctului.
  3. parte dintr-o moșie în evul mediu, în Țara Românească, cuvenită unui proprietar.
  4. subdiviziune a unui județ, în vechea împărțire administrativă a țării; ocol.
  5. rarlimbă de cuțit; tăiș.
  6. (reg.) fel de mâncare ce se servește la masă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplasăplase
genitiv-dativplaseiplaselor
vocativplasăplaselor
articulatplasaplasele

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică