pășune
/pə'ʃu.ne/Etimologie
Din latină pastio ~onis.
Definiții
- teren necultivat acoperit cu vegetație ierboasă, unde pasc vitele; toloacă; imaș; izlaz; suhat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pășune | pășuni |
| genitiv-dativ | pășunii | pășunilor |
| articulat | pășunea | pășunile |