oiște
Etimologie
Din bulgară оищe (oište).
Definiții
- bară lungă de lemn fixată în crucea carului, a căruței, a trăsurii etc., de care se înhamă caii (sau se înjugă boii).
- parte a constelației Carul-Mare, alcătuită din trei stele așezate în prelungirea careului care seamănă cu un car.
- parte componentă a morii de vânt, cu ajutorul căreia aceasta se întoarce în bătaia vântului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oiște | oiști |
| genitiv-dativ | oiștii | oiștilor |
| vocativ | oiște | oiștilor |
| articulat | oiștea | oiștile |