← înapoi la căutare

nor

/nor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină nūbĭlus < *nibulum, nubilum.

Definiții

  1. (mai ales la pl.) masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă.
  2. masă densă și mobilă de praf, de fum etc.
  3. (fig.) mulțime compactă (și mobilă) de ființe (care întunecă zarea).

Exemple

  • Nori de ploaie.
  • Nori de praf.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativnornori
genitiv-dativnoruluinorilor
articulatnorulnorii

norul

/ˈno.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din nor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru nor.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică