← înapoi la căutare

mălura

/mə.lu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din mălură.

Definiții

  1. (v.refl.) (despre cereale) a se umple de mălură, a se înnegri din cauza mălurii, a se îmbolnăvi de mălură.

Declinare

CazSingularPlural
verbmăluramălurau

mălură

/mə'lu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Probabil din neogreacă μελέρι, μέλουρι (meléri, mélouri, „gărgăriță”).

Definiții

  1. (fitop.) boală a grâului și a altor păioase, cauzată de unele specii de ciuperci care produc în boabe o pulbere neagră, formată din spori.
  2. (bot.) (Tilletia) numele mai multor specii de ciuperci microscopice care trăiesc parazite pe grâu sau pe alte graminee și care produc mălura.
  3. (p.ext.) boabe de cereale atinse de mălură; pulbere neagră din interiorul lor.
  4. (bot.; pop.) neghină.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmălurămăluri
genitiv-dativmăluriimălurilor
vocativmălurămălurilor
articulatmăluramălurile

Sinonime: 1: (fitop.) (reg.) tăciune, 4: (bot.) neghină

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică