mândri
/mɨn'dri/Etimologie
Din mândru.
Definiții
- (v.refl.) a fi mândru, a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva).
- (v.refl.) (înv. și pop.) a se îngâmfa, a se fuduli.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | mândrea | mândreau |
Proverbe & zicători
- „Ca păunul se mândrește.”AnimaleVorbă și tăcere
- „Dumnezeu celor mândri se pune împotrivă”Înțelepciune și prostie
- „Nu mândresc toți așa zi cum greșesc”
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică