Etimologie

Din latină levare.

Definiții

1. (v.tranz.) a prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte.
2. (v.tranz.) a apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); (p.ext.) a înhăța, a înșfăca.
3. (v.tranz.) a mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; (spec.) a înghiți o doctorie.
4. (v.tranz.) a îmbrăca, a pune pe sine o haină etc.
5. (v.tranz.) a scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde.
6. (v.refl.) (rar) a înceta să mai existe; a dispărea.
7. (v.tranz.) a scoate ceva în cantitate limitată.
8. (v.tranz.) a deposeda pe cineva de un lucru (fără intenție de a și-l însuși).
9. (v.tranz.) (pop.) a face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului.
10. (v.tranz.) a-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; (p.ext.) a primi, a căpăta.
11. (v.tranz.) a (-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva.
12. (v.tranz.) a cumpăra.
13. (v.tranz.) a încasa o sumă de bani.
14. (v.tranz.) a-și însuși un lucru străin.
15. (v.tranz.) a cuceri; a ocupa.
16. (v.tranz.) a ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă.
17. (v.tranz.) a angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată.
18. (v.tranz.) a invita pe cineva la joc, la dans.
19. (v.tranz.) a primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva.
20. (v.refl. recipr.) a se căsători.
21. (v.tranz.) a se angaja, a se însărcina (cu ceva).
22. (v.tranz.) a contracta o boală molipsitoare.
23. (v.tranz.) (despre vase) a avea o anumită capacitate, a cuprinde.
24. (v.tranz.) a duce cu sine.
25. (v.tranz.) a duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor.
26. (v.refl.) (despre vopsele) a se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva).
27. (v.tranz.) (despre vehicule) a transporta pe cineva.
28. (v.tranz.) a începe, a porni să...
29. (v.tranz.) (despre manifestări fizice sau psihice) a cuprinde (pe cineva).
30. (v.tranz.) (construit cu pronumele „o”, cu valoare neutră) a pleca, a porni.
31. (v.tranz.) a se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre...
32. (v.tranz.) (despre căi de comunicație și ape curgătoare) a-și schimba direcția.
33. (v.tranz.) a merge, a parcurge.
34. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lua.

Exemple

• A luat-o la deal.
• Drumul o ia la dreapta.

Declinare

Etimologie

Din lua.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru lua.
2. forma de persoana a II-a singular la imperfect pentru lua.