verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză (s')intéresser, italiană interessare. Confer germană interessieren.
Definiții
- (v.tranz.) a stârni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva.
- a face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig.
- (v.refl.) (cu determinări introduse prin prep. "de", mai rar "la") a arăta interes pentru cineva sau ceva, a-și da (tot) interesul, a avea grijă, simpatie.
- a se informa, a întreba despre cineva, despre ceva, a căuta să afle.
Exemple
- L-a interesat această problemă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | interesa | interesau |
Sinonime: 1: -l preocupa, 3: îngriji, păsa, 4: căuta, informa
Antonime: se dezinteresa
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din italiană interesse, rusă интeрeс (interes), germană Interesse.
Definiții
- preocupare de a obține un succes, un avantaj; râvnă depusă într-o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi.
- avantaj, folos, câștig, profit.
- dobândă.
- orientare activă și durabilă, dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva.
- înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva; grijă, solicitudine.
- calitatea de a deștepta atenția, a stârni curiozitatea prin importanța, frumusețea, varietatea lucrului, a problemei, a acțiunii etc.; atracție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | interes | interesuri |
| genitiv-dativ | interesului | interesurilor |
| vocativ | interesule | interesurilor |
| articulat | interesul | interesurile |