← înapoi la căutare

hoț

/hoʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Cuvânt autohton

Definiții

  1. o persoană care fură.
  2. (Adjectival) care fură; (cu sens atenuat) viclean.
  3. (Fam.) om ștrengar, șiret.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativhoțhoți
genitiv-dativhoțuluihoților
vocativhoțulehoților
articulathoțulhoții

Sinonime: ștrengar, pungaș, prădător, lotru, furător, robalău, chesăgiu, fur, coțcar, manglitor, șut, șutitor, teșcar

hoți

/ho'ʦi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din hoț.

Definiții

  1. (v.intranz.) (rar) a duce o viață de hoț.
  2. (v.tranz.) a fura.

Declinare

CazSingularPlural
verbhoțeahoțeau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică