grindina
/grin.di'na/Etimologie
Din grindină. Confer latină grandinare.
Definiții
- (v.intranz. impers.) (rar) a cădea grindină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | grindina | grindinau |
grindină
/'grin.di.nə/Etimologie
Din latină grando, grandinis.
Definiții
- precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră.
- (fig.) ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate.
- (fig.) (adverbial) în mare cantitate (și unul după altul).
Exemple
- O grindină de lăcuste.
- Săgețile cădeau grindină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | grindină | grindini |
| genitiv-dativ | grindinii | grindinilor |
| vocativ | grindină | grindinilor |
| articulat | grindina | grindinile |
Proverbe & zicători
- „După ce îl bate grindina, îl mai bate și cu prăjina.”Noroc și soartăMoarte
- „La neploaie e bună și grindina”Natură
- „După ce a bătut grindina”Natură
- „Ca bătut de grindină”Natură
- „Bătutul de grindină nu se sperie de ploaie.”Noroc și soartă
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică