greutate
/gre.uˈta.te/Etimologie
Din greu + sufixul -ătate.
Definiții
- apăsare pe care o exercită un corp asupra unei suprafețe (orizontale) pe care se sprijină; însușirea unui corp de a fi greu; forță care se exercită asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pământ; greime.
- corp, obiect etc. având o masă (relativ) mare (și cărat de cineva sau de ceva).
- (fig.) senzație de apăsare (fiziologică sau morală), de oboseală, de neliniște.
- bucată de metal de formă caracteristică și cu masa etalonată, care servește la stabilirea masei ori greutății altor corpuri (prin cântărire).
- bucată de metal sau de alt material, care îndeplinește anumite funcții într-un mecanism.
- halteră.
- obiect metalic de formă sferică, folosit la probele atletice de aruncări; (p.ext.) probă sportivă în care se aruncă acest obiect.
- dificultate, piedică în realizarea unui lucru.
- (fam.) influență, trecere, putere.
- putere de convingere; valoare documentară.
- gravitate; asprime.
Exemple
- Greutatea unei pedepse.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | greutate | greutăți |
| genitiv-dativ | greutății | greutăților |
| vocativ | greutate | greutăților |
| articulat | greutatea | greutățile |