gâdila

Etimologie

Din turcă gıdıklamak, de unde provine și neogreacă (și Brusa) γιδιλίζω (gidilízo), bulgară gădeličkam, albaneză guduljis.

Definiții

1. (v.tranz.) a produce, prin atingeri ușoare asupra unor părți ale corpului, o senzație particulară, care provoacă cuiva un râs convulsiv nestăpânit.
2. (v.refl.) a fi sensibil la asemenea atingeri (reacționând printr-un râs convulsiv).
3. (fig.) a produce cuiva o senzație plăcută, o plăcere; a flata (în mod exagerat) pe cineva.
4. argou(despre un hoț de buzunare) a sesiza, a observa esențialul.
5. argou(despre victima unui hoț de buzunare) a-și da seama că hoții încearcă să-l fure.

Declinare