← înapoi la căutare

fin

/fin/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză fin.

Definiții

  1. care este foarte mic; (mic și) delicat, plăcut la aspect, gingaș.
  2. (despre țesături) foarte subțire (și străveziu).
  3. de (cea mai) bună calitate (în ce privește materialul și execuția).
  4. (rar; despre metale) curat, pur, neamestecat.
  5. (fig.) (despre idei, gânduri) subtil, ingenios; (despre organe de simț sau simțuri) care percepe cele mai mici nuanțe; ager, sensibil.
  6. (despre zâmbet) abia perceptibil.
  7. (despre oameni) cu purtări alese.

fin

/fin/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină *filianus.

Definiții

  1. persoană considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfinfini
genitiv-dativfinuluifinilor
vocativfinulefinilor
articulatfinulfinii

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică